Articol Presa

 Piata totala de insolventa din Romania a cunoscut o crestere accentuata in 2008. Totalul firmelor aflate in lichidare/dizolvare la 28 octombrie 2008 a fost de 99.236. Numarul acestora nu este insa relevant, multe fiind asa-numitele firme fantoma, care fie nu si-au majorat capitalul social, fie nu au nici un fel de activitate comerciala. Acestea intra sub incidenta Legilor nr. 314/2001 si nr. 359/2004, iar lichidarea lor se rezolva direct la Registrul Comertului.

Totalul firmelor care au intrat in incapacitate de plata in cursul anului 2008 si care constituie piata reala de insolventa a ajuns la 26.649 la data de 1 septembrie. Fata de numarul dosarelor de insolventa inregistrate la aceeasi data din 2007, cresterea este de aproximativ 15%.

Merita remarcat insa faptul ca totalul dosarelor de insolventa din primele opt luni din 2008 a depasit numarul dosarelor inregistrate pe tot parcursul anului trecut. Principalii actori de pe aceasta piata spun ca, pana la sfarsitul anului, cresterea numarului cazurilor de insolventa va fi de 50%. Cele mai multe falimente s-au inregistrat pe sectorul de comert, servicii si productie. Ponderea importanta a firmelor de comert, de aproximativ 55%, isi gaseste partial explicatia in aparitia mall-urilor si a hipermarketurilor care au scos din piata micii comercianti in mai multe zone. Tendinta de crestere a numarului de falimente in cadrul societatilor de constructii, in contradictie cu ritmul de crestere a afacerilor din acest sector in prima jumatate a lui 2008, se datoreaza in mare parte scumpirii surselor de finantare si a materialelor de constructii. Majoritatea firmelor care au intrat in faliment pana in luna august sunt firme mici, dar semnele care au aparut in lunile de toamna, caracteristice crizei financiare, nu sunt deloc imbucuratoare.

Riscuri in 2009 pentru piata imobiliara

Arin Stanescu, presedintele RVA Insolvecy, unul dintre cei mai mari jucatori din aceasta piata, spune ca o serie de firme din domeniul imobiliar, atat developeri, cat si companii de constructii, au deja probleme la ora actuala. „Totusi, impactul crizei financiare asupra acestor domenii este foarte greu de estimat acum. Probabil, in primul trimestru din 2009 se va putea vedea clar cat de multe firme din aceste domenii, dar si din altele, vor intra in incapacitate de plata“, spune Stanescu.

Doua sunt cauzele principale ale problemelor cu care se confrunta in prezent firmele din constructii, dezvoltatorii imobiliari si exportatorii. Climatul financiar international s-a schimbat brusc, criza a ajuns in Europa si, implicit, in Romania. Peste acest climat financiar nefavorabil s-a suprapus intrarea in vigoare a noilor norme de creditare ale BNR, care au restrans si mai mult accesul la finantare. Scumpirea creditelor, dublata de reducerea posibilitatilor de a accesa un imprumut ipotecar de catre persoanele fizice, a determinat o scadere a cererii de locuinte.

Dezvoltatorii imobiliari au ramas astfel fara clienti carora sa le vanda noile apartamente. Partea proasta este ca majoritatea dezvoltatorilor au construit complexurile rezidentiale pe baza creditelor bancare. „Foarte multi dezvoltatori au folosit credite punte pentru realizarea constructiilor, credite care acum ajung la scadenta“, subliniaza Arin Stanescu. Firmele imobiliare care nu au rezerve financiare suficiente traverseaza acum o perioada foarte grea. Solutia pentru iesirea momentana din impas ar putea fi oferita chiar de declararea insolventei din proprie initiativa, pentru a se putea redresa si proteja. „Este mai bine sa vii tu sa ceri insolventa, decat sa astepti sa alerge dupa tine creditorii. Peste 95% din firmele aflate in procedura de insolventa sunt in faliment pentru ca isi declara prea tarziu incapacitatea de plata“, spune Stanescu.

Compania islandeza Gigant Construct, care dezvolta mai multe ansambluri rezidentiale din Capitala, a solicitat intrarea in procedura de insolventa pentru una din firmele din portofoliu, potrivit Ziarului Financiar. Motivul: nu a putut achita sau obtine prelungirea in conditii favorabile a unui imprumut bancar de 3,5 milioane de euro scadent luna aceasta, contractat pentru achizitia unui teren in zona Trapezului din estul Capitalei. Pe terenul de 10.200 de metri patrati, cumparat pentru 4,1 milioane de euro in urma cu un an, firma Gigant Construct prevedea realizarea celui de-al patrulea ansamblu rezidential din Capitala, format din 400 de locuinte, a carui constructie, programata initial sa inceapa anul acesta, a fost amanata din cauza nivelului slab al vanzarilor de pe piata rezidentiala din Bucuresti. Creditul luat pentru achizitia terenului din zona Trapezului a expirat pe 13 noiembrie, iar compania nu a obtinut prelungirea termenului de rambursare cu un an, conditiile impuse de banca fiind de neacceptat. Nicolae Cinteza, seful supravegherii din BNR, recunoaste ca exista probleme de finantare la nivelul dezvoltatorilor imobiliari, dar spune ca bancile „nu trebuie sa omoare closca cu ouale de aur“ si ca este necesar sa gaseasca solutii de reesalonare a datoriilor acestora. „Bineinteles, vorbim de bancile care isi permit sa faca asta“, a completat Cinteza.

Solutie pentru blocarea executarii silite

Pe perioada derularii procedurilor de insolventa, creditorii nu mai pot executa silit firma. Apare, in plus, un avantaj fiscal. Astfel, pe perioada restructurarii si redresarii societatii (care se face pe baza unui plan de redresare realizat de o firma specializata de insolventa) nu curg penalizari si dobanzi nici pentru datoriile la banca, nici pentru datoriile catre Fisc. Toate vanzarile de bunuri si active realizate pe perioada insolventei sunt cu taxare inversa. Practic, vanzarile de active se fac fara plata TVA de
catre societatea aflata in reorganizare, singura conditie fiind ca si vanzatorul si cumparatorul sa fie inregistrati ca platitori de TVA la Ministerul de Finante.

La ora actuala, exista cinci banci expuse pe astfel de proiecte imobiliare, ai caror indicatori de solvabilitate ar putea scadea dupa aceasta perioada. Tocmai de aceea, bancile vor prefera intelegeri in afara instantelor de judecata. Din pacate, inca nu avem un cadru legal pregatit pentru astfel de intelegeri intre creditori si debitori. „Exista o lege, a concordatului preventiv, care se afla inca in dezbatere la Camera Deputatilor. Potrivit acesteia, pe baza unui plan de redresare a societatii, bancile
ar putea face reesalonari ale platilor, pentru a nu fi nevoite sa ajunga la executare silita, unde nu pot castiga decat 30%-40% din valoarea de piata a activului“, precizeza Arin Stanescu. Toate aceste aspecte arata ca Romania se indreapta spre cea de-a doua etapa a crizei: dupa criza financiara urmeaza cea a economiei reale.

Odata cu problemele dezvoltatorilor, vor aparea si cele ale constructorilor, care mai au inca de incasat bani in baza devizelor de constructii. Odata cu lipsa finantarilor, se va inregistra si o puternica franare a comenzilor din constructii, lipsa acestora putand conduce in timp la falimentul companiilor din domeniu.

Angajatii companiilor, amenintati cu somajul

Comenzile au ajuns, de altfel, la ora actuala, si principala problema a exportatorilor. Comenzile marilor companii exportatoare sunt deja cu 20% mai mici decat in aceeasi perioada a anului trecut. Imprumuturile catre marile companii au scazut la randul lor in octombrie si noiembrie, conducand la alte tipuri de previziuni negative privind viitorul acestor companii. Scaderea nivelului de finantare al companiilor este foarte probabil sa continue si in 2009.
In afara exporturilor, care vor fi clar afectate de actualele conditii de piata si de lipsa lichiditatilor, fabricile de componente auto sunt amenintate, la randul lor, de perspectiva recesiunii structurale. Termenul de recesiune structurala poate fi folosit in contextul in care doar unele domenii economice, printre care si cele patru enumerate anterior, risca sa intre anul viitor in recesiune, antrenand si cresterea somajului pe aceste sectoare.

Reprezentantii mediului bancar si ai BNR spun ca in perioada urmatoare vor trebui gasite planuri de sprijinire a IMM-urilor anul viitor, ele fiind cele mai amenintate in noul context financiar. In acest sens, viceguvernatorul Eugen Dijmarescu a subliniat ca trebuie intarit rolul pe care il joaca fondurile de garantare a creditelor, pentru ca IMM-urile sa aiba garantii suplimentare in fata bancilor si sa poata accesa credite in viitor. Fondurile de garantare pot oferi gajuri suplimentare IMM-urilor.

Produsele de garantare, in parteneriat cu bancile comerciale, permit IMM-urilor accesul mai usor la un credit bancar, asigurand intr-un procentaj de pana la 80% completarea garantiilor proprii ale societatii. Pana una alta insa, bancile continua blocajul financiar din lipsa de incredere. Numarul bancilor care mai acorda imprumuturi acum pot fi numarate pe degetele de la o mana.
«In primele opt luni, dosarele de faliment au depasit numarul celor din 2007. Majoritatea sunt insa firme mici. Per total, cresterea va fi pe tot anul de 50%.» Arin Stanescu, asociat coordonator RVA Insolvency Specialists SPRL

RISCURI

Developerii imobiliari, constructiile, exporturile si fabricile de componente auto sunt domeniile cu cele mai mari riscuri de faliment din cauza actualei crize financiare. Acestea sunt si domeniile care vor fi afectate de recesiunea structurala si, implicit, de somaj.

FIRMELE ISI INCHID PORITLE

Cea mai mare pondere din totalul dosarelor de insolventa inregistrate pe piata din Romania este detinuta de firmele aflate in procedura de lichidare sau faliment. Numarul dosarelor de firme aflate in procedura de reorganizare in 2008 este de numai 426

Studiu de caz / Nuclearmontaj

REORGANIZARE Nuclearmontaj, unul dintre principalii constructori ai reactorului 2 de la Cernavoda a intrat in dificultati financiare din cauza scaderii activitatii. In momentul incheierii contractului cu Nuclearelectrica, au blocat in conturi aflate la dispozitia beneficiarului o suma de bani drept garantie de buna executie. Intrata in incapacitate de plata, Nuclearmontaj a apelat la o societate de valorificarerevalorificare active si si-a declarat insolventa. Pe baza planului de reorganizare a companiei, societatea de insolventa a trecut automat la plata datoriilor catre creditorii garantati, buget si furnizori. In momentul declararii insolventei, furnizorii primesc doar 30% din suma datorata. Datorita noii stari juridice a societatii a fost posibila deblocarea banilor din depozitul garantie, au fost vandute o serie de active care nu mai sunt utile in activitatea viitoare a societatii si s-au platit o parte din salarii. „Asa a fost posibila darea in functiune a reactorului 2 de la Cernavoda“, spune avocatul Arin Stanescu, presedintele societatii RVA Insolventa. De la 25 de milioane de lei datorii, Nuclearmontaj mai are acum datorii de numai 500.000 de lei, societatea urmand sa iasa din insolventa.

Autor: Gabriela Moldoveanu Tinteanu
Sursa: http://capital.ro/articol/span-class-marcat-criza-span-finantarilor-arunca-in-aer-numarul-falimentelor-din-economie-114634.html